Inteligența artificială generativă accelerează transformarea pieței muncii, însă amploarea schimbărilor rămâne dificil de estimat. În briefingul „The debate on AI and jobs”, publicat în iulie 2026, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) analizează cele mai recente studii internaționale și concluzionează că efectele AI asupra ocupării forței de muncă depind de numeroși factori, de la gradul de automatizare al activităților până la politicile publice, investițiile în competențe și modul în care companiile aleg să implementeze tehnologia. EPRS nu formulează o concluzie definitivă privind numărul locurilor de muncă care vor dispărea sau vor fi create.
Documentul evidențiază că dezbaterea privind impactul AI asupra locurilor de muncă a evoluat în ultimii ani. Dacă primele estimări puneau accent pe riscul înlocuirii accelerate a angajaților, cercetările recente indică o imagine mai complexă, în care inteligența artificială poate automatiza anumite activități, poate sprijini munca oamenilor și poate genera noi oportunități profesionale. EPRS consideră că efectul cel mai probabil este transformarea muncii și a sarcinilor din cadrul profesiilor, nu dispariția imediată și generalizată a acestora.
AI schimbă activitățile, nu doar profesiile
Potrivit briefingului, impactul inteligenței artificiale este evaluat în funcție de sarcinile care compun o profesie, nu doar după denumirea ocupației. Din acest motiv, cercetătorii clasifică locurile de muncă în trei categorii:
- ocupații în care AI completează activitatea oamenilor și le susține deciziile;
- ocupații în care o parte semnificativă din activități poate fi automatizată;
- ocupații care sunt puțin afectate de utilizarea inteligenței artificiale.
Această abordare explică de ce două persoane cu aceeași funcție pot fi afectate diferit de adoptarea AI, în funcție de responsabilitățile pe care le au.
Aproximativ 25% dintre lucrători sunt în ocupații expuse AI
Briefingul citează date ale Organizației Internaționale a Muncii (ILO) potrivit cărora aproximativ unul din patru lucrători la nivel mondial activează într-o ocupație cu un anumit grad de expunere la inteligența artificială generativă. În același timp, 3,3% din totalul ocupării forței de muncă la nivel mondial se află în categoria ocupațiilor cu expunere ridicată la GenAI.
Analiza mai arată că femeile sunt, în medie, mai expuse decât bărbații, deoarece sunt mai bine reprezentate în ocupațiile administrative și de birou, unde AI poate automatiza mai multe activități.
Primele efecte observate
EPRS subliniază că dovezile privind impactul AI sunt încă limitate, însă există deja schimbări observabile în anumite segmente ale pieței muncii. Printre acestea se numără reducerea oportunităților pentru unele posturi de început de carieră, în condițiile în care AI poate realiza activități precum documentarea, analiza de date, redactarea rapoartelor sau verificarea documentelor.
În același timp, analiza arată că ocupațiile în care AI completează activitatea umană se mențin mai bine pe piața muncii decât cele bazate în principal pe sarcini repetitive. Din 2023 au fost create în Uniunea Europeană peste 256.000 de locuri de muncă asociate dezvoltării și implementării AI, în special pentru ingineri AI, specialiști în infrastructură și funcții de management dedicate acestor tehnologii.
Estimările privind productivitatea rămân prudente
Briefingul trece în revistă mai multe cercetări privind efectele economice ale AI și observă că estimările recente sunt mai rezervate decât prognozele lansate în primii ani ai boom-ului inteligenței artificiale. Deși AI este asociată cu o creștere a productivității, studiile citate estimează efecte macroeconomice relativ moderate în următorul deceniu.
Documentul notează că multe organizații se află încă în etapa proiectelor pilot, iar numeroase implementări nu au generat încă rezultatele economice anticipate. Potrivit analizei, valoarea AI nu va depinde doar de automatizarea unor activități, ci și de capacitatea companiilor de a-și regândi modelele de afaceri și fluxurile de lucru.
Competențele și adaptarea, în centrul discuției
Briefingul acordă un rol central dezvoltării competențelor. EPRS citează estimări potrivit cărora majoritatea competențelor utilizate astăzi vor rămâne relevante, însă modul în care vor fi aplicate se va schimba. Vor deveni tot mai importante alfabetizarea AI, competențele digitale, gândirea critică și capacitatea de a interpreta și verifica rezultatele generate de inteligența artificială.
România, printre statele cu adopție redusă
Datele Eurostat analizate în briefing arată că aproximativ 20% dintre companiile din Uniunea Europeană utilizează tehnologii bazate pe inteligență artificială. Cele mai ridicate rate de adopție sunt înregistrate în Danemarca, Finlanda și Suedia, în timp ce România, Polonia și Bulgaria se află la coada clasamentului. Printre principalele obstacole identificate se numără lipsa competențelor, incertitudinile privind cadrul juridic și preocupările legate de protecția datelor.
Uniunea Europeană pune accent pe formare și reconversie
Potrivit briefingului, Uniunea Europeană tratează dezvoltarea competențelor în domeniul inteligenței artificiale ca pe o provocare strategică pentru competitivitate. Documentul amintește inițiative precum AI Continent Action Plan, viitoarea AI Skills Academy și extinderea programelor de perfecționare și reconversie profesională.
Consiliul UE estimează că până în 2027 Uniunea va avea nevoie de între 6,2 și 7 milioane de lucrători cu competențe în domeniul AI, iar aproximativ 60% din forța de muncă va avea nevoie de cunoștințe legate de utilizarea acestor tehnologii.
Perspective pe termen lung
În secțiunea dedicată perspectivelor, briefingul arată că intervalul posibil al evoluțiilor rămâne larg. Unele scenarii iau în calcul riscul unor restructurări importante în anumite domenii, în timp ce altele estimează că adoptarea AI va fi graduală, iar oamenii și sistemele inteligente vor lucra din ce în ce mai mult împreună.
EPRS citează o prognoză pe termen lung privind impactul AI și al tehnologiilor digitale asupra ocupării forței de muncă în regiunile europene, pe care o descrie drept „prudent pozitivă”. Potrivit acesteia, efectele ar urma să se intensifice până în 2040, însă rezultatele depind de mobilitatea forței de muncă, capacitatea de adaptare a lucrătorilor și companiilor, precum și de politicile publice privind educația, perfecționarea și reconversia profesională.
Concluzie
Briefingul EPRS nu oferă un verdict definitiv privind numărul locurilor de muncă care vor fi pierdute sau create ca urmare a adoptării inteligenței artificiale. Documentul arată că AI începe să modifice conținutul muncii, competențele cerute și organizarea activităților, iar efectele viitoare vor depinde de ritmul adoptării tehnologiei, de investițiile în educație și formare și de capacitatea economiilor europene de a se adapta la schimbare.
Documentul resursă îl găsiți aici: https://www.europarl.europa.eu/thinktank/ro/document/EPRS_BRI(2026)789385
Ți-a fost util acest articol?
Abonează-te la newsletterul Lumea AI și primești săptămânal cele mai importante știri și ghiduri despre inteligența artificială.
Abonează-te gratuit pe Substack